Republica Moldova se va confrunta în 2022 cu o serie de provocări majore, atât interne, legate de reformele asumate de guvernarea PAS și de evoluția economică a țării, cât și externe, în contextul tensiunilor dintre Occident și Rusia și al crizei din Ucraina vecină.

Stringența reformelor și riscul erodării susținerii populare

Faptul că, pentru prima oară în istoria țării, o formațiune politică pro-europeană deține singură pârghiile puterii nu va fi suficient pentru parcursul european și nu scutește Republica Moldova de o serie de provocări majore în 2022.

Este important ca actuala putere să poată livra promisiunile făcute în campania electorală pentru alegerile parlamentare din iulie 2021. Sunt necesare reforme substanțiale, în special pe zona de justiție, acolo unde Republica Moldova ocupă un loc de subsol în clasamentele legate de fenomenul corupției în Europa. Entuziasmul care i-a adus PAS o majoritate confortabilă poate lăsa loc repede dezamăgirii, ducând la un recul la fel de mare pentru această formațiune.

Sistemul judiciar cleptocratic consolidat în circa 30 de ani și forțele oligarhice conservatoare proruse nu vor schimbarea status quo-ului actual, iar reformele pe partea de justiție vor reprezenta o piatră de încercare. Evaluarea externă a magistraților pe care actualii guvernanți o pregătesc la Chișinău este un proces ce trebuie desfășurat atent, fără mișcări bruște, dar în același timp guvernul trebuie să livreze rapid rezultate către cetățeni.

Reforma administrativă va fi și ea o provocare. Pe de o parte, se vrea tăierea sinecurilor ce parazitează instituțiile de stat și crearea unui sistem mai suplu în aparatul de stat, dar în același timp Republica Moldova se confruntă cu o gravă problemă a lipsei specialiștilor sau a celor care nu vor să lucreze pe salarii mici și necompetitive la stat. De reforma administrativ-teritorială ar fi dificil de vorbit în 2022, deoarece aceasta nu s-ar afla tocmai pe lista de priorități a Guvernului.

De reușita sau eșecul acestor reforme depinde și revenirea stângii pro-ruse pe scena politică. Socialiștii și comuniștii vor crește în tot acest timp în opoziție, în timp ce rating-ul politic al PAS se va eroda în mod constant și oarecum rapid la guvernare. Nu în ultimul rând, noul Partid Alternativa Națională, al primarului Chișinăului, Ion Ceban, fost comunist și apoi socialist, ar putea atrage electoratul nehotărât.

PASul are și o problemă de comunicare, în condițiile în care a rămas tributar discursului de campanie și nu știe cum să îi explice publicului și nereușitele care sunt, și ele, inerente oricărei guvernări.

Nu în ultimul rând, luptele intestine din partid pe zona justiției sunt din ce în ce mai vizibile, iar un episod recent privind majorarea salariilor judecătorilor Curții Constituționale (CC) a scos la iveala disensiunile decizionale între Parlament și Guvern. Ultimul dăduse aviz negativ pe aceste măriri, dar în Parlament s-a luat decizia votării lor. După ce media controlată anti-guvernamentală a rostogolit cu eficiență aspectele negative ale acestor măriri de salarii, Maia Sandu s-a văzut nevoită să aplaneze această problemă de imagine și să retrimită în Parlament legea.

De asemenea, probleme economice cauzate de pandemie, creșterea mare a prețurilor și inflația galopantă, nu vor putea fi acoperire de creșterile salariile gândite de actuala guvernare. Fără o comunicare bună, propaganda forțelor de stânga pro-ruse va lovi puternic și va pedala constant pe astfel de aspecte socio-economice care vor afecta cetățenii.

Dosarul transnistrean coace la foc mocnit

Dosarul transnistrean ar putea juca un rol important în 2022. Semnele deja au început să apară după așa-numitele alegeri prezidențiale de pe 12 decembrie, în urma cărora liderul separatist Vadim Krasnoselsky a fost „uns” de Moscova pentru încă un mandat de cinci ani la cârma regiunii separatiste. Pragul de prezență obligatorie a fost scos, iar generalul de miliție Krasnoselsky s-a bătut cu un fermier obscur din raionul Grigoriopol.

De la aceste „alegeri” au apărut și primele incidente, când Moscova și Tiraspolul au criticat incorpore Chișinăul pentru interzicerea accesului unor propagandiști ruși în regiunea separatistă transnistreană. Mai mulți oficiali ruși au cerut premierului rus Mihail Mișustin să ia măsuri împotriva Chișinăului pentru acest comportament.

La scurt timp, în preajma Crăciunului, Vadim Krasnoselsky a ieșit public și a spus că i-ar fi trimis o scrisoare președintelui Maia Sandu pentru ca părțile să se așeze la masa tratativelor. Negocierile se duc de ani de zile în format de comisii formate la nivel de Guvern; Tiraspolul vrea însă să dea o lovitură de imagine și să îi pună la același nivel, de președinți, pe Maia Sandu și pe Krasnoselky, ceea ce ar însemna un pas către recunoașterea și legitimarea regimului separatist. După acest episod, Maia Sandu a negat că ar fi primit o scrisoare și a delegat responsabilitatea oricăror discuții pe dosarul transnistrean către Biroul de Reintegrare a Guvernului.

La scurt timp Tiraspolul a revenit la tacticile sale obișnuite de gherilă în raport cu Chișinăul, a interzis accesul fermierilor moldoveni la terenurile lor din zona Dubăsari și a stopat procesul de înmatriculare a mașinilor lor cu numere neutre.

Rusia, via proxy-ul său Transnistria, va încerca să șicaneze pe cât de mult Chișinăul în 2022. Cele două măsuri unilaterale luate de Tiraspol sunt doar preambulul la o serie de incidente ce ar putea surveni pe această direcție.

În paralel, Rusia își continuă eforturile de a reglementa conflictul într-un mod care să o avantajeze. Fostul ambasador al Republicii Moldova la NATO, Mihai Gribincea, a afirmat recent că, în timpul unei runde de negocieri pentru un nou contract la gaze, oficialii moldoveni chemați la Moscova, au primit o ofertă reșapată a Memorandumului Kozak de rezolvarea a dosarului transnistrean. Mai precis, aceasta includea rămânerea militarilor ruși în Moldova, precum și amestecul Rusiei în implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.

În prezent, Kozak a acuzat Chișinăul că blochează negocierile în acest dosar.

Cea mai periculoasă rămâne, evident, amenințarea militară reprezentată de cei circa 1.500 -2.000 de militari ruși și cei 15.000 de militari pe care Tiraspolul îi poate mobiliza. Este dificil de crezut că Republica Moldova va mări acel procent de 0,4% din PIB-ul alocat sectorului de apărare și va putea demara reforme de modernizare a armatei pentru a-și asigura un minim de securitate.

Vulnerabilități energetice

Semnarea contractului pe cinci ani cu Gazprom pentru livrarea de gaze nu înseamnă neapărat și rezolvarea definitivă a acestei probleme. În primul rând, Rusia a arătat că orice motiv este suficient pentru a opri din nou robinetul. Plata în avans a gazelor la un preț foarte mare este o problemă ce poate destabiliza economic Republica Moldova.

Pentru Chișinău este important să treacă această iarnă și să așteptate coborârea prețului la gaze pe piețele internaționale. În același timp, trebuie să ia măsuri pentru achiziționarea și stocarea de gaz în România și în niciun caz în Ucraina, stat amenințat de spectrul războiului.

De succesul acestei mișcări cu România depinde mai departe ce se va întâmpla din octombrie 2022 și dacă Republica Moldova va mai lua sau nu gaze de la Gazprom. Contractul pe cinci ani include o clauză care spune că volumul de gaze livrate de Rusia se va negocia anual.

Tot în 2022, Republica Moldova va trebui să facă din interconectarea pentru energie electrică cu UE prioritatea sa numărul unu. Acest lucru îi va oferi o alternativă la energia furnizată de centrala rusească a celor de la Inter RAO, aflată în stânga Nistrului la Cuciurgan. Republica Moldova nu trebuie să urmărească numai principiul comercial în procurarea de energie sau gaze, ci și cel politic de racordare cât mai rapidă și ireversibilă a sistemelor sale energetice la cele europene.

Nimeni din Europa nu poate concura la acest capitol cu Gazprom pe partea de gaze, sau Inter RAO pe parte de energie, dar scoaterea lor din joc va însemna eliminarea poate a celor mai puternice pârghii de influență pe care Moscova le mai are la Chișinău și pe care le folosește din plin pentru a obstrucționa apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Republica Moldova nu va fi deloc menajată de pericole în 2022. De la cele politice interne, la cele economice și sociale provocate de inflație și pandemie, până la cele energetice, dată fiind dependența față de Rusia în acest domeniu. Înrăutățirea situației de securitate de la granițele Ucrainei va avea un impact direct și asupra mișcărilor trupelor ruse din Transnistria, iar presiunile crescute ale Moscovei pe dosarul transnistrean se vor face resimțite în acest an. Rămâne de văzut cum va fi gestionată toată această pleiadă de probleme de actualii guvernanți de la Chișinău și cu va fi ajutată și din exterior Republica Moldova să le depășească.

Autor: Mădălin Necșuțu

Sursa: Veridica.ro

ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM - PARANTEZE.MD