În Ziarul Național, Nicolae Negru denunță faptul că Igor Dodon a adresat felicitări bașcanului regiunii găgăuze, amintind că pe 19 august 1990, la Comrat era proclamată republica găgăuză, independentă de RSSM, dar în componența URSS. Era, de fapt, un cuțit înfipt în spatele mișcării democratice și de renaștere națională, al aspirațiilor noastre de libertate, după ce Chișinăul refuzase să participe la referendumul de menținere a URSS și să semneze noul tratat unional propus de Gorbaciov. Se realiza astfel amenințarea Moscovei, adusă la cunoștința lui Mircea Snegur, că pe teritoriul RSSM vor apărea trei republici în loc de una. Separatiștii transnistreni și-au proclamat independența puțin mai târziu, pe 2 septembrie 1990, la Tiraspol, îndeplinind întocmai „profeția” Kremlinului. Să vedem ce va scrie Dodon pe 2 septembrie, comentează autorul. Toate acțiunile sale denotă un „statalism” fals, el vede independența Republicii Moldova aninată ca mărțișor de țeava tancului rusesc.
În această săptămână Dodon s-a autodepășit în slugărnicia sa față de Putin și are toate șansele să intre în faimoasa carte a recordurilor „Guinessbook” ca primul președinte al unui stat „suveran și independent, membru al ONU” care se angajează să fie cobaiul industriei farmaceutiсe a unui stat străin. În timp ce marea majoritate a cetățenilor ruși declară că nu au încredere în vaccinul rus care nu a fost supus tuturor testelor stabilite de OMS, președintele Republicii Moldova, comandantul suprem al Armatei Naționale, se arată dispus să testeze pe propriul corp vaccinul botezat propagndistic Sputnik V.
Gestul bizar al președintelui moldav poate fi explicat în două feluri: 1) el e disperat și vrea să obțină cu orice preț sprijinul lui Putin în viitoarele alegeri prezidențiale (presa a scris despre faptul că președintele rus îl ignoră pe Dodon în ultima vreme); 2) al doilea motiv, derivând din primul, ar fi că Dodon s-a dezechilibrat și nu mai este conștient de acțiunile sale. În ambele cazuri, ar trebui să intervină Parlamentul, dar e nevoie de 2/3 din deputați ca să poată fi exprimată neîncrederea în capacitatea actualului președinte de a reprezenta Republica Moldova. Ori deputații socialiști și democrați (dodoniști în suflet) nu vor îndrăzni să voteze un asemenea document.
Nu e singurul semn al tulburării profunde a lui Dodon. Pe 19 august el i-a adresat bășcăniței Irina Vlah o felicitare ciudată, fără să indice prilejul: „Transmit felicitările mele și cele mai bune urări bașcanului Găgăuziei, tuturor locuitorilor din regiune, frați și surori destoinici ai poporului nostru moldovenesc comun. Fie ca nimic și niciodată să nu ne certe și fie ca scopul comun – înflorirea pașnică și voioasă a Republicii Moldova să unească pentru totdeauna, visele, năzuințele și faptele noastre. Împreună, cu Dumnezeu”, a scris enigmatic, pe o rețea socială, președintele Republicii Moldova.
Pe 19 august 1990, la Comrat era proclamată republica găgăuză, independentă de RSSM, dar în componența URSS. Era, de fapt, un cuțit înfipt în spatele mișcării democratice și de renaștere națională, al aspirațiilor noastre de libertate, după ce Chișinăul refuzase să participe la referendumul de menținere a URSS și să semneze noul tratat unional propus de Gorbaciov. Se realiza astfel amenințarea Moscovei, adusă la cunoștința lui Mircea Snegur, că pe teritoriul RSSM vor apărea trei republici în loc de una. Separatiștii transnistreni și-au proclamat independența puțin mai târziu, pe 2 septembrie 1990, la Tiraspol, îndeplinind întocmai „profeția” Kremlinului.
Continuare pe Ziarul Național