Guvernarea pro-europeană de la Chișinău s-a angajat că va combate corupția și va reforma justiția. Ambele sunt procese anevoiase și este de văzut cât de departe se va merge sau dacă nu se va opta pentru mai convenabila „justiție televizată”, cu cazuri spectaculoase, menite să atragă audiență și, implicit, voturi.

Oameni ai fostelor guvernări, primele ținte ale campaniei anti-corupție

La o percheziție de tip „blitzkrieg” în dimineața zilei de miercuri, 2 februarie, oamenii legii călcau pragul caselor somptuoase a peste 14 foști deputați, „traseiști cu ștate vechi”, unii trecuți și prin patru partide în ultimii puțin peste șase ani.

Deputații „călcați” de procurori și ofițeri ai serviciilor de informații moldovenești fac parte din transfugii din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), al lui Vladimir Voronin, care au migrat pe „sume cu șase zerouri” – după cum avea să recunoască o loialistă a lui Voronin care a rezistat tentației – la Partidul Democrat al oligarhului acum fugar, Vlad Plahtoniuc. Acuzația formulată de procurori este îmbogățire ilicită.

Mituirea comuniștilor a marcat o etapă importantă a capturării instituțiilor statului de către regimul despotic al lui Plahotniuc. În plan economic a urmat jaf pe bandă rulantă și spolierea resurselor statului pentru următorii aproape patru ani. Bani publici și pe alocuri și cei europeni au fost tocați la foc continuu de Plahotniuc și sistemul său corporativo-mafiot pus la cale cu o precizie demnă de filmele de acțiune cu gangsteri.

Cum uzurparea puterii era greu de demonstrat de către procurori, aceștia au ales „versiunea simplicată” a îmbogățirii ilicite, acolo unde pot demonstra relativ lejer că din salariile de funcționari ai statului mai toată viața lor, cei reținuți nu ar fi avut cum să dețină proprietăți de milioane de euro și automobile de lux.

Din lotul de 14 foști comuniști pecheziționați, au fost reținuți Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Sergiu Sîrbu, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi, pe care procurorii îi bănuiesc că ar fi artizanii negocierilor.

Procurorii au acționat, de data aceasta, mai discret decât la reținerea din toamna a procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Cei care au făcut acum „show televizat” au fost cei reținuți.

Primul a fost Artur Reșetnicov, chiar nepotul lui Voronin și fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) în perioada reprimării violente a protestelor anti-comuniste din 7 aprilie 2009.

Mii de tineri au fost bătuți și maltratați, inclusiv din ordinul lui Reșetnicov, în secțiile de poliție din Chișinău. Cu toate acestea, Reșetnicov – care a fost un pion important al capturării instituțiilor statului în două regimuri abuzive, Voronin și Plahotniuc – declară astăzi că este doar o victimă politică, chiar dacă el nu mai face politică în prezent, a răzbunării președintelui Maia Sandu, despre care a zis că este un „monstru care distruge statul”.

Reșetnikov a fost ridicat dintr-o vilă somptuaosă cu două etaje dintr-un cartier select al Chișinăului, chiar dacă în declarația sa de avere din 2019, ultima în calitate de demnitar, el a trecut ca proprietate a familiei un apartament de 104 metri pătrați, cu o valoare estimată ca fiind de două ori și jumătate mai mică decât cea a Range Rover-ului de 1,5 milioane de lei (circa 75.000 de euro) pe care fostul șef SIS îl menționa în aceeași declarație.

O altă tentativă de a câștiga opinia publică a avut-o Sergiu Sîrbu, un politician tânar cu alura mai degrabă de contabil timid, decât de artizan pe partea juridică a unor scheme ce au pus Republica Moldova pe butuci în ultimul deceniu. Format la școala comuniștilor lui Voronin, călit în vremea lui Plahotniuc și apoi desăvârșit în timpul guvernării tandemului Igor Dodon - Ilan Șor, Serghei Sârbu a recurs la o metodă și mai lacrimogenă pentru a se victimiza și a căuta clemența judecătorilor.

„Iată bogația mea! Dacă ea este ilicită, eu sunt gata să fac pușcărie, dar nu renunț la ea. În rest, totul sunt acuzații aberante”, a declarat Sîrbu în timp ce flutura o foaie cu un desen al fiicei sale, condus de mascați vinerea trecută spre sala de judecată.

La fel ca și Reșetnicov, Sîrbu a fost toată viața lui slujbaș la stat. Sîrbu declara în documente în 2021 că deține o casă de 104 metri, un apartament de aproape de 200 de metri și altul de 68 de metri, ambele donate fie de fratele său fotograf, sau alte rude.

Sîrbu mai avea și trei spații comerciale, cel mai mare de 644 metri pătrați, de asemenea donat, alte trei bunuri imobile nespecificate, și șase terenuri (majoritatea intravilan), precum și un automobil BMW X5, evaluat la circa 43.000 de euro. Asta în condițiile în care, în primele șapte luni ale lui 2021, câștigase combinat din activitatea de parlamentar și cea de avocat puțin peste 9.000 de euro, iar firma soției adusese dividende de o valoare similară.

Între pledoaria pentru reformă și rezistența sistemului

O parte dintre analiștii politici de la Chișinău au spus că procurorii n-ar fi trebuit să îi vizeze doar pe transfugii comuniști, ci și pe cei plecați din Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), al fostului premier Vlad Filat, precum și pe cei ai Partidului Liberal, condus la vremea respectivă de fostul președinte interimar, Mihai Ghimpu. Și aceștia au consolidat majoritatea Partidului Democrat al lui Vlad Plahotniuc. Altfel, poate să apară impresia unei vendette politice, iar acest lucru ar fi costisitor pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, aflat la guvernare.

Dincolo de acest aspect, se creează senzația că procurorii nu pot – sau nu vor – să țină pasul cu dorința de reformă a partidului aflat la guvernare. Este relevant în acest sens cazul procurorului general suspendat Stoianoglo, care bate deja pasul pe loc de mai multe luni deși are nu mai puțin de cinci capete de acuzare la dosar.

Cu cât timpul va trece și se va pune praful pe acest dosar, cu atât opinia publică își va pierde încrederea în PAS și președintele Maia Sandu, nu în procurorii pe care, oricum, nu îi credita cu șanse de a se schimba sau reforma ceva.

De altfel, chiar în miercurea trecută, în ziua reținerilor deputaților „transfugi”, președintele Comisiei de securitate națională,  apărare  și ordine publică, Lilian Carp, declara că Sergiu Sîrbu l-ar fi atenționat pe colegul său, Artur Reșetnicov, că vor urma percheziții la el acasă, în urma unor „scurgeri de informații” din cadrul Procuraturii.

„Astăzi se mai adaugă încă un capăt de acuzare, că l-ar fi anunţat pe Artur Reşetnicov încă din seara zilei de ieri că astăzi vor avea loc reţineri şi că ar trebui să îşi facă curat în casă. Au loc aceste scurgeri din cadrul Procuraturii şi organelor de drept despre faptul că există posibilitatea arestării sau unor controale făcute la domiciliul unor foşti sau actuali funcţionari. Nu este un secret”, a declarat Carp.

Guvernarea PAS este conștient însă de problemele din sistem și caută să îl reformeze.

Marțea trecută, cu o zi înainte perchezițiilor, președintele Maia Sandu a trimis în Parlament o inițiativă legislativă menită să modifice mecanismul de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupție. Mai precis, această confiscare extinsă a averilor agonisite ilegale s-ar putea face și asupra unor terți cărora le-ar fi fost transferate diverse bunuri ale politicienilor și demnitarilor corupți.

„Eforturile noastre de îmbunătățire a normelor legislative pentru a combate corupția vor continua. Vor continua și eforturile de reformare a justiției pentru ca normele legale să fie aplicate pentru toți, fără excepție”, spunea Maia Sandu despre demersul său.

Strategia actualei puteri este ca, în paralel, să curețe sistemul de judecători și procurori corupți și al rețelei pe care aceștia și-au format-o pentru a se proteja. Un exemplu în acest sens este cazul jurnalistei Julieta Savițchi, vizată de o urmărire penală după ce a publicat informații despre bunurile pe care un procuror încerca printr-un artificiu să le treacă pe numele soției sale de care divorțase fictiv.

Astfel, pentu a rupe această suveică a corupției perfectată în cei de 30 de ani de la independența Republicii Moldova față de URSS, evaluarea extraordinară (externă), care mai poartă și numele de vetting, se va realiza în două etape de către actuala guvernare.

Pe scurt, în prima fază ce urmează a fi implementată acțiunea pre-vetting-ul. Cu această ocazie vor fi aleși, în baza mapei profesionale, câte 15 membri ai Consiliului Suprem al Magistraților (CSM) și ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Procedura ar trebui să fie finalizată în această primăvară de către șase membri care vor alcătui o comisie de evaluare. Dintre aceștia trei vor fi desemnați de Parlament (doi de la putere și unul din opoziție) și trei vor fi experți din afara țării care au experiență în astfel de procese. Procedura de vetting, adică evaluarea propriu zisă a magistraților (judecători și procurori), ar trebui să înceapă în această toamnă.

Prin furcile caudine ale acestei evaluări a integrității ar trebui, într-un scenariu pozitiv, să treacă aproape 1.000 de magistrați moldoveni într-un orizont de timp ce va dura minim doi ani de zile. Între timp, guvernarea trebuie să rezolve și partea de școlire a unor noi magistrați care să îi înlocuiacă pe cei care nu vor trece testul integrității. O soluție ar putea veni din România și Institutul Național al Magistraturii de la București. Considerentele luate în calcul sunt simple: limba comună și aspectele logistice care ar putea fi facilitate de către statul român și cu ajutorul UE.

Reforma în justiție, un proces anevoios și de durată

Exemplul Albaniei, un stat de dimensiuni comparative și probleme similare de corupție endemică cu cele ale Republicii Moldova, arată cât de complicat se poate dovedi acest proces al evualării, pe care Tirana l-a demarat în 2017. Până acum au fost evaluați circa 500 de magistrați dintr-un total de puțin peste 800. Din cei verificați până în prezent, 190 nu au trecut testul integrității, iar circa 70 și-au dat demisia din sistem. Procentual, aceștia ar fi puțin peste jumătate dintre cei verificați în aproape cinci ani de zile.

Așadar, este greu de crezut că în acest mandat legislativ în Republica Moldova PAS va reuși să realizeze procesul de vetting. Fie accelerează procedurile în cadrul acestui proces, fie acesta va fi continuat, dar clar nu cu o asemenea majoritate de 63 de mandate din 101 de către PAS, într-un exercițiu legislativ ulterior anului 2025, în cazul în care între timp nu se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate.

Autor: Mădălin Necșuțu

Sursa: Veridica.ro

ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM - PARANTEZE.MD