Relația dintre Republica Moldova și România a fost descrisă drept una privilegiată și se vorbește și despre un parteneriat strategic, însă de multe ori de-a lungul ultimelor decenii au fost mai vizibile eforturile și deschiderea Bucureștiului, chiar și în momente în care acesta a fost tratat cu ostilitate de un Chișinău care a basculat constant între „vectorul estic” și cel vestic.

Chiar și o guvernare ferm pro-europeană ca aceea aflată în prezent la putere, care s-a pronunțat clar pentru consolidarea relației cu România și a făcut și o serie de pași în acest sens, a optat, atunci când s-a pus problema refacerii infrastructurii, pentru o companie din India, țară care nu are nicio legătură sau expertiză cu această regiune, iar la prima criză serioasă – cea cu gazele – a alergat rapid și disperat în brațele Rusiei, semnând un acord netransparent, pe cinci ani, cu Gazpromul. Între timp, gazoductul de peste 150 de milioane de euro construit de România, este adevărat și cu finanțări ale unor bănci internaționale, riscă să rămână un obiect decorativ pentru următorii cinci ani.

Mișcările oscilante și sinusoidale pe care guvernul de la Chișinău le-a făcut pe dimensiunea energetică creează confuzie. Pe de-o parte se face un contract cu Rusia pe cinci ani, iar pe de cealaltă parte reprezentanții Chișinăului vin la București să perfecteze înțelegeri pentru stocarea gazelor în rezervoarele României ca bază de încredere.

Astfel de manevre readuc în discuție fie politicile duplicitare din anii 90 ale fostului președinte Mircea Snegur vizavi de cum ar trebui să arate relația cu România, fie politicile din anii 2000 ale comunistului Voronin descrise foarte plastic ca „vițelul blând, suge de la două vaci”. Totuși în 2021, cu politicienii tineri și școliți în spirit occidental de la Chișinău, astfel de comportamente ridică semne de întrebare despre cum ar trebui să arate relația Chișinău-București.

În cele mai dese cazuri, de la Chișinău s-a enunțat mereu criteriul comercial drept aspectul numărul unul pentru orice afacere sau plan de dezvoltare. Cu toate acestea, o serie de parteneriate se clădesc nu numai pe principiu mercantile, dar și pe unele strategice cu bătaie pe termen mai lung.

Ce s-ar putea învăța din parteneriatul strategic România – SUA

Iar cel mai la îndemână exemplu în acest sens este parteneriatul strategic al României cu SUA și investițiile americane care au urmat în domenii strategice precum cel al construcțiilor de mașini, petrolier, apărare și în viitor în domeniul nuclear, după ce inițial România a părut, pentru unii, că face niște „deal-uri” mai puțin avantajoase la indicațiile SUA, așa cum a fost cazul achizițiilor de avioane multirol. S-a dovedit că pe termen mediu, România nu a avut decât de câștigat la toate capitolele.

Veridica.ro a stat de vorbă cu mai mulți analiști politici de la Chișinău care au explicat viziunea lor despre cum ar trebui să decurgă acest parteneriat dintre România și Republica Moldova.

„Parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova reprezintă o construcție care ar trebui să ia în considerație și nevoia unuia de celălalt, un traseu comun care trebuie urmărit. Asta înseamnă deplina occidentalizare a instituțiilor și societății din Republica Moldova și transferul de tehnologie, investiții, cunoaștere și educație a viitoarelor generații, iar filonul de bază nu poate fi decât identitatea comună și încrederea într-un viitor comun. Astea trebuie puse la baza parteneriatului strategic pentru că dintre toate acordurile și angajamentele de parteneriate strategice, eu cred că anume acordul cu România este esențial pentru stabilitatea democratică și ordonarea lucrurilor în viața internă și externă a Republciii Moldova”, este de părere analistul politic al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, fost diplomat și deputat la Chișinău.

Igor Munteanu a explicat că după recenta semnarea a unei Foi de parcurs și vizitele succesive ale reprezentanților puterii de la Chișinău – președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavriliță și apoi vicepremierul Andrei Spânu – există un moment prielnic în care pot fi puse în practică proiecte ambițioase. Doar că Republica Moldova trebuie să acționeze pe calapodul unei gândiri racordate la principiile comunității energetice europene de liberalizarea a piețelor și nu pentru întărirea monopolurilor Rusiei.

„În primul rând, cred că ar trebui să punem în funcțiune conducta Iași-Chișinău care, deși s-au investit circa 160 de milioane de euro în ea, nu este utilizată conform obiectivului ei, nefiind conectată la rețeaua sistemul național din Republica Moldova, în care există acele tranzacții necesare pentru ca gazul să ajungă la consumator. Pentru acest lucru, evident trebuie să existe o platformă de tranzacționare a gazelor naturale care să asigure condiții și garanții necesare, după model european, tuturor celor care doresc să aducă cantități suficiente de gaze naturale”, a explicat expertul.

El a adăugat că pe partea de energie electrică, Republica Moldova trebuie să creeze cadrul necesar pentru a avea furnizori alternativi – din România, Ucraina, Polonia etc. – ca să iasă din situația actuală în care există piața e dominată de un furnizor, centrala de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană.

„Este extrem de important ca Guvernul de la Chișinău să se ghideze după abordări sistemice, nu după răspunsuri sau rezolvări ale unor situații conjuncturale. În astfel de cazuri, cea mai importantă problemă care ar putea să apară este să eșuăm în a înțelege dimensiunea problemelor din sectorul energetic cu care se confruntă în acest moment Republica Moldova.

Pentru că poți să ai un răspuns imediat din partea Gazpromului, companie care dorește să-și păstreze pozițiile de piață cu un preț avantajos pentru moment, dar poți să pierzi poziții eminamente importante pentru continuarea parcursului european prin detașarea de la anumite standarde sau obiective ale comunității energetice europene. Așadar, trebuie să alegi pentru interesul național ce este tactic și strategic pentru Republica Moldova”, a adăugat Igor Munteanu.

Finanțări, burse, cetățenii europene

România a oferit mult mai mult, de-a lungul timpului, decât gazoductul Iași-Ungheni sau o alternativă (nefolosită) pentru electricitate. A dat finanțări, a returnat cetățenii – care din 2007 sunt și cetățenii UE, cu toate avantajele care derivă de aici – și a fost un furnizor de educație. Ultimele cifre oficiale arată că circa 1,05 de milioane de cetățeni moldoveni au și cetățenia română dintre care circa 750.000 sunt adulți. Așadar, la o populație de factor de 2,7 milioane de locuitori ai Republicii, conform Biroului de Statisitică de la Chișinău, undeva la aproape 40% sunt cetățeni români cu toate drepturile și obligațiile ce ar trebui să decurgă din această calitate.

Totodată, numai între 2014 și 2020, România a investit 62 de milioane de euro în 78 de proiecte transfrontaliere cu Republica Moldova din fonduri europene. Alte aproape 60 de milioane de euro au fost investite direct numai de România în Republica Moldova în ultimul deceniu, marea majoritate a banilor mergând în zona reabilitării a peste 80% din granițele din Republica Moldova, cu o sumă ce a depășit 30 de milioane de euro. La acestea se mai adăugă de mai multe decenii mii de burse anuale oferite de Guvernul României pentru elevii și studenții basarabeni.

Analistul politic Ion Tăbârță a explicat pentru Veridica.ro că România nu trebui să renunțe la cetățenii săi de aici, dar este cu totul altă problemă atunci când vorbim de relația la nivel guvernamental.

„Pentru că relația moldo-română a decurs pe două paliere. Cel oficial, la nivel de guverne acolo unde a fost oscilantă, și cel de-al doilea palier la nivelul oamenilor de rând, al cetățenilor. Și aici niciodată nu au fost probleme. Însă este o problema la nivel de Guvern. Și acum, din păcate, guvernarea actuala nu folosește pe deplin relația cu România pentru ca România să fie acest partener strategic al Republicii Moldova pentru integrarea europeană”, a spus Tăbârță.

Mișcările ministrului Spânu de la Chișinău pe dimensiunea energetică cu România sunt interpretate de expertul de la Chișinău drept unele oportuniste, făcute atunci „când ajunge cuțitul la os”.

„Și nu este abordare corectă. Cred că trebuie revăzută această atitudine. Actuala guvernare trebuie să înțeleagă că această relație cu România trebuie să fie una specială. Indiferent că vectorul nostru de dezvoltare este integrarea în Uniunea Europeană și nu neapărat să abordăm în termeni unioniști această relație. Într-adevăr, Guvernul Republicii Moldova nu poate să abordeze o politică unionistă, dar de ce să nu mergem pe o relație foarte apropiată, spre exemplu cum are Cipru cu Grecia?”, mai explică el.

Viitoarea asistență financiară de 100 de milioane de euro: cum o implementăm?

Pe de altă parte, este nevoie și ca Bucureștiul să înțeleagă că relația cu Chișinău trebuie să fie abordată într-o paradigmă mult mai aplicată și ia exemplul altor state europene care își protejează nu numai granturile și asistența financiară, dar și afacerile pe care le au la Chișinău. Din această categoria face parte și programul viitor de asistență tehnică de 100 de milioane de euro pe care România îl pregătește pentru Republica Moldova, un fel de reeditare a unui acord similar din 2010, care să ajute la dezvoltarea Republicii Moldova.

„Eu cred că aceste condiționalități sunt inevitabile și necesare. Creditele se dau pe o anumită perioadă de viață a guvernelor care poate fi mai scurtă decât apreciem politic în cadrul unor anumite analize de risc. Respectiv, condiționalități trebuie să fie atașate unui comportament prognozabil al unor actuale sau viitoare guverne. Ele nu trebuie să fie legate de personalități carismatice cu mandat suveran din partea cetățenilor.

Aș reveni la condiționalitățile formulate anterior de domnul ministru al Afacerilor Externe de la Bucureși, Bogdan Aurescu, în toamna anului 2020, le-aș împrospăta și le-aș plasa pe domeniul de responsabilitate al Parteneriatului Strategic România- Republica Moldova în contextul rezilienței cerute din partea tuturor membrilor UE în raport cu vecinii estici”, este de părere Igor Munteanu.

România este deja de mai mulți ani partenerul comercial numărul unu al Chișinăului. Circa 28% din tot ce exportă Republica Moldova ajunge pe piața românească, volumul fiind de circa, 3,5 ori mai mare decât al exporturilor către Rusia (locul 4). Totuși, România este deficitară la capitolul pe asistența tehnică și promovarea investițiilor și programelor sale în Republica Moldova. Problema nu este nouă, iar diplomația română cunoaște foarte bine că acest lucru trebuie schimbat. Dar rămâne de văzut dacă o va și face.

În comparație cu România, Rusia are o ambasadă supradimensionată la Chișinău care protejează, printre altele, interesele sale de business din Republica Moldova.

„Nu în ultimul rând, Republica Moldova are nevoie de ambițiile Bucureștiului în remodernizarea și regândirea spațiului său de business. Nu este suficient doar să îndemni companiile din România să investească în anumite industrii sau sectoare din Republica Moldova, ci este nevoie să oferi plase de siguranță. Acestea înseamnă susținerea Guvernului [de la București] pentru anumite proiecte concrete și aș putea spune prevenirea unor posibile conflicte legate de implementarea anumitor contracte”, a explicat Igor Munteanu.

Analistul a precizat că România trebuie să tragă niște concluzii din trecut și să le pună în liniile parteneriatului strategic pe care dorește să-l dinamizeze în anii următori. „România trebuie să înțeleagă foarte clar că traseul comun trebuie să fie construit ca și un pod: de la cele mai mici detalii, până la confortul viitorilor utilizatori”, a completat el.

La rândul său, analistul politic Ion Tăbârță a conchis că România ar trebui să se implice informațional mai mult în Republica Moldova.

„România face multe, dar propaganda rusă șterge tot și creează realități paralele. Din punct de vederea mediatic, România trebuie să fie mai prezentă și mai divers. Există această latură oficială - TVR Moldova și Radio Chișinău – dar se poate veni cu mai multe filme, emisiuni de divertisment, etc”, a concluzionat el.

Autor: Mădălin Necșuțu

Sursa: Veridica.ro

ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM - PARANTEZE.MD