Ieri s-a făcut exact un an de zile de când Stoianoglo și-a preluat atribuțiile de procuror general. Cu această ocazie, pe rețelele de socializare mai multă lume se întreba cam cu ce s-a remarcat în această perioadă procurorul general. Răspunsul aproape unanim era: „eliberarea lui Platon”. Ar mai fi, desigur, și multe altele, dar cu siguranță principala „realizare” cu care se poate „lăuda” Stoianoglo, dacă tot n-a băgat niciun corupt la pușcărie, este punerea în libertate a lui Platon.

După 10 ani în care Procuratura Generală a fost controlată la sânge de Vladimir Plahotniuc, cel care a numit ultimii trei procurori generali, valul de speranță după plecarea lui Harunjen era uriaș. Procuratura ajunsese în TOP 3 instituții cu cea mai puțină încredere din partea populației, iar speranțele într-o schimbare erau extrem de mari.

Din păcate, aceste speranțe au început a se irosi odată cu anunțarea câștigătorului concursului. Ori Stoianoglo nu era nici pe departe străin de sistem. A fost membru PD, vicepreședinte al Parlamentului din partea celui mai corupt partid din istoria recentă a țării, și chiar șef al Comisiei parlamentare securitate națională când se fura miliardul din sistemul bancar. Tot el a fost cel care, în 2010, alături de Veaceslav Platon s-a opus, în Parlament, legii prin care urmau să fie desființate putredele de corupte instanțe economice.

Toate astea nu au contat însă pentru comisia care a selectat candidații la funcția de procuror general, Stoianoglo a fost admis în concurs iar ulterior l-a și câștigat.

Dar, asta a fost acum un an. Haideți să vedem 10 lucruri prin care Stoianoglo s-a remarcat cel mai mult în această perioadă.

1. Primul lucru „remarcabil” în cariera lui Stoianoglo este, desigur, eliberarea lui Platon. Acesta a fost condamnat în două dosare, trimise la rejudecare, dar mai este vizat în multe altele. După eliberarea sa, rând pe rând mai mulți figuranți în dosarele care îl vizau pe Platon au fost puși sub control judiciar și sunt cercetați în libertate, în condițiile în care unii dintre ei erau anunțați chiar în căutare internațională. Apoi judecătorii din dosarul laundromat au fost achitați, iar unii dintre ei chiar au fost repuși în funcție și mai și urmează să primească despăgubiri de la stat. Un executor judecătoresc din același dosar a fost achitat la începutul lunii noiembrie. În plus, a izbucnit un nou scandal în jurul companiei Moldasig, mai multe voci acuzându-l pe Platon că ar orchestra un nou atac raider acolo.

2. Retorica belicoasă la adresa opoziției. Stoianoglo a fost invitat săptămâna trecută în Parlament. Inițiativa a venit din partea lui Alexandru Slusari, șeful comisiei de anchetă privind jaful din sistemul bancar. De altfel, o mare parte din acuzarea din dosarul instrumentat astăzi de Procuratura Generală se bazează anume pe concluziile raportului Slusari. Slusari, susținut de restul deputaților, a solictat ca Stoianoglo să se prezinte cu informații privind mersul anchetei în acest dosar. Doar că, printr-un comunicat de 5 rânduri, Stoianoglo i-a acuzat pe cei pe care l-au chemat în Parlament că ar face jocurile celor care au furat miliardul și că ar urmări să fie dezvăluite informații din anchetă. Respectiv, a refuzat să vină în fața legislatorilor. Astfel de comunicate, demne mai degrabă de serviciul de presă al unui partid cu retorică extremistă și care amintesc de perioada când la Procuratură comunicarea era realizată de fostul consilier al lui Plahotniuc, Diviricean, au mai existat de când e Stoianoglo acolo și au fost de fiecare dată îndreptate împotriva unor solicitări venite din partea opoziției.

3. Plahotniuc, principalul beneficiar al jafului miliardului. Asta a spus Stoianoglo într-un briefing de presă din mai. Sună foarte frumos, desigur. Dar și foarte cunoscut, pentru că acest lucru a tot fost afirmat timp de 5 ani în spațiul public. Ne intersează însă și de ce printre beneficiari sau actori nu se numără și Andronachi, Iaralov, Candu, Leancă și restul celor care au avut un rol în acest jaf, potrivit chiar raportului Slusari. La fel, ne interesează de ce dosarul încă nu a ajuns în instanță și când bunurile lui Plahotniuc vor fi confiscate și intrate în posesia statului.

4. Plahotniuc a beneficiat de 1,2 miliarde de lei de la Metalferos. Foarte frumos și mega-cunoscut și aici. Doar că ne-ar mai interesa unde sunt celelalte cel puțin 6 miliarde, pentru că potrivit unui fost director al Metalferos, Victor Ostap, de acolo s-au delapidat cam 500 de milioane de dolari. Mai mult, ne interesează și cum putea Plahotniuc să delapideze 1,2 miliarde de lei de la companie fără Andronachi și Iaralov, cei din spatele schemelor de delapidare, și Serghei Catan (nașul lui Igor Dodon) - director financiar al companiei din 2007. Ori Stoianoglo nu a pomenit absolut nimic de ăștia.

5. Scoaterea de sub urmărire penală a Marinei Tauber și Reghinei Apostolova. Cele două fuseseră chiar arestate acum un an de zile, figurând și în zeci de file din raportul Kroll. O coincidență interesantă e că scoaterea de sub urmărire penală a celor două a survenit exact în timpul campaniei electorale, când Dodon și Șor au dat palma într-o alianță a tăcerii, devenită majoritate parlamentară în prezent. Astăzi Shor, Apostolova și Tauber îi asigură majoritate parlamentară lui Igor Dodon și Guvernului său.

6. Lipsa totală de acțiuni în privința traseismului din Parlament. Deși la Procuratură ar exista mai multe plângeri privind posibila mituire a deputaților care au plecat de la PD pe parcursul lui 2020, deocamdată nu există vreun proces intentat în acest sens. O parte din acești traseiști asigură și ei astăzi majoritatea parlamentară.

7. Lipsa de finalitate în dosarul privind dubla identitate a lui Plahotniuc. Deși un dosar penal privind dublele identități ale lui Plahotniuc, Jhashi și Iaralov a fost pornit acum mai bine de un an, nici măcar astazi acesta nu are vreo finalitate. Era cea mai simplă cale de condamnare a lui Plahotniuc și anunțare în urmărire internațională a acestuia, inclusiv prin intermediul Interpol.

8. Nicio finalitate în dosarele judecătorilor corupți. Tot acum un an au fost pornite dosare vizându-i pe judecătorii Druță și Sternioală. Informații despre acestea nu au mai venit de la Procuratură. În același timp, în Moldova lui 2020, țara cu cea mai coruptă justiție din Europa potrivit tuturor studiilor internaționale, nu a fost condamnat niciun judecător într-un an de mandat al lui Stoianoglo.

9. Instituția e plină în continuare de procurori corupți, iar de procesul de evaluare a procurorilor s-a uitat cu desăvârșire. Zeci de procurori care nu au cum să-și justifice averile și despre ilegalitățile cărora presa a scris de-a lungul anilor, stau în continuare, bine-mersi, în sistem. Chiar și adjunctul lui Stoianoglo, Ruslan Popov, are o avere care nu poate fi nicidecum explicată prin prisma veniturilor pe care le-a avut acesta. Procesul de evaluare a procurorilor, care era o condiție în proiectul de reformă a justiției de anul trecut, a fost uitat de Stoianoglo cu desăvârșire.

10. Așa-zisa „neimplicare în chestii politice”. Stoianoglo a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul „sacoșa”. De asemenea, aceeași atitudine Stoianoglo a avut-o și la informațiile apărute în investigația Rise „Kremlinovici”, care viza legături anormale ale președintelui Igor Dodon cu administrația de la Kremlin. De fiecare dată și-a motivat decizia prin „neimplicare a procuraturii în chestii politice”.

Lucrurile prin care Stoianoglo s-a făcut remarcat sigur, nu se opresc aici. Doar cât a făcut solicitarea de informații privind posibila aflare a lui Plahotniuc în Arabia Saudită, în condițiile în care oligarhul a fost de fapt în Emiratele Arabe Unite - țară în care își și ține o parte din bani și are înregistrate mai multe companii.

Sau trocul rușinos pe care Procuratura l-a făcut cu ex-șeful SIS, Vasile Botnari, în dosarul răpirii profesorilor turci.

Mă opresc însă aici. Pentru că este mai mult decât suficient pentru a caracteriza activitatea de un an a acestuia la Procuratură.

Autor: Alex Cozer/Jurnal.md